Motto: “Înălțând o limbă – limba Tătară”

Data: 24 aprilie 2026 cu începere de la ora 16

Locul: Aula I. N. Roman a Bibliotecii Județene Constanța, etajul 2, Str. Mircea cel Bătrân nr. 104 A

Comunicat de presă

Conferința cu tema “Impactul Inteligenței Artificiale asupra limbilor Materne – Studiu de caz: Limba Tătară” a avut loc în Aula Bibliotecii Județene Constanța la data 24 aprilie 2026

Lucrările conferinței au fost deschise de dl. Refat Çubarov, președintele Congresului Mondial al Tătarilor de Pretutindeni, prin conexiune video de la New York, SUA, care a evocat dezbaterile ce au existat în comunitatea tătară după reîntoarcerea în Crimeea, la începutul anilor 90’. în ceea ce privește trecerea la alfabetul latin. Temerea unora dintre membrii comunității era legată atunci, de faptul că prin trecerea la grafia latină s-ar fi pierdut volumul uriaș de texte scrise în grafia chirilică. Acest argument a determinat întârzierea reformei limbii care era preconizată în acea perioadă. “După nici măcar 3 decenii, aceste temeri se dovedesc a fi fost fără temei și fără viziune, deoarece instrumentele digitale actuale permit o transcriere suficient de bună din alfabetul chirilic în cel latin.” Dl. Çubarov a subliniat importanța evenimentului organizat la Constanța și a informat despre temelele Forumului ONU dedicat Problemelor Populațiilor Indigene la care participă la New York între care, tema păcii în zona Mării Negre, construcția unei păci durabile în regiune și problemele cu care se confruntă populația tătară au fost dezbătute pe larg. De asemenea, dl. Çubarov a evocat pașii care s-au făcut în ultimii ani, în Ucraina, în vederea sprijinirii limbii tătare, pentru trecerea la grafia latină și dezvoltarea regulilor de punctuație și a gramaticii. De asemenea, domnia sa a menționat faptul că lucrează la pregătirea unei noi sesiuni a Congresului și cu acest prilej, tema legată de impactul IA asupra limbii tătare va fi propusă să aibă un loc prioritar pe agenda Congresului.

Dna Amelia Stănescu, Director al BJ Constanța a urat bun venit participanților la Conferință și si-a exprimat aprecierea pentru temele supuse dezbaterii. A fost exprimată deschiderea pentru a găzdui și alte evenimente similare pe teme care ar fi de interes pentru comunitățile din județul Constanța.

Dl prof. univ. dr. Eden Mamut a prezentat tema conferinței și contextul în care se organizează acest eveniment. Au fost evocate rezultatele Conferinței anterioare organizate la data de 5 decembrie 2025 cu tema Provocările în calea păcii la Marea Neagră și rolul tătarilor [1]. A fost prezentată situația comunităților de tătari din țările din regiune și a limbii tătare cu accent asupra Situației limbii tătare din România [2]. Astfel, au fost amintite preocupările legate de conservarea acestei limbi, pericolele care apar prin dezvoltarea fără precedent a instrumentelor de Inteligență artificială în domeniul lingvistic pentru limbile materne cu vizibilitate digitală redusă, precum și oportunitățile oferite de noile instrumente digitale pentru învățarea limbii materne pentru comunități cu o situație atât de complexă cum este comunitatea tătară din zona Mării Negre.

Dna Dr. Verginica Mititelu de la Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“, din cadrul Academiei Române a prezentat preocupările din cadrul acestui institut pentru utilizarea instrumentelor de tip IA în studiul limbii române, modelelele și aplicațiile realizate. Au fost subliniate dificultățile care apar în astfel de demersuri și aspectele care trebuiesc tratate cu mare atenție.

Dl. Prof. univ. dr. Kutlu Kağan Sümer de la Universitatea Istanbul a prezentat experiența sa și a colectivului pe care îl coordonează în dezvoltarea de modele lingvistice centrate pe limba turcă. Evocând această experiență, a fost prezentată amploarea eforturilor și volumul uriaș de resurse digitale necesare pentru astfel de demersuri și în principal pentru dezvoltarea unui model lingvistic pentru o anumită limbă. Au fost menționate volumele de date digitale ce au fost utilizate pentru modelul lingvistic bazat pe limba turcă până în prezent și în perspectivă.

Dra Oana State de la societatea Saatchi & Saatchi, I prezentat câteva exemple de proiecte derulate de colectivul din cadrul acestei societăți și contextul în care a fost inițiat proiectul Ismail – primul bot digital de asistență pentru învățarea limbii tătare. Proiectul are la bază tehnologii innovative de sinteză a vocii folosind modele complexe de inteligență artificială. Proiectul este dedicat aniversării a 175 de ani de la nașterea marelui cărturar tătar Ismail Gaspirali (Gasprinsky) din Crimeea.

Participanții și-au exprimat sprijinul pentru demersurile legate de utilizarea noilor tehnologii digitale pentru a sprijini învățarea limbii tătare. A fost prezentată platforma tatars.eu care are ca scop conservarea, sprijinirea și promovarea culturii tătare. În acest fel, s-a propus stabilirea unei colaborări pe termen lung între platforma tatars.eu și platforma talktoismail.com pentru antrenarea botului digital Ismail și promovarea acestuia ca un proiect prioritar al Congresului Mondial al Tătarilor de Pretutindeni.

În încheiere, dl. Prof. Mamut a mulțumit tuturor celor care au participat, sprijinit și contribuit la organizarea acestui eveniment începând cu Consiliul județean Constanța și Biblioteca Județeană Constanța.

References

1. Challenges to Peace in the Black Sea and the Role of the Tatars for a Future Based on Security, Trust & Cooperation LINK

2. E. Mamut, Provocările erei digitale pentru pentru cultura și civilizatia tătarilor din Dobrogeaea: platforma digitală Tatars.eu LINK

Motivație:

Limba este mai mult decât un instrument de comunicare. Este esențială pentru identitate, învățare, bunăstare și participare socială, reafirmând necesitatea unor sisteme educaționale care să pună în valoare limbajul utilizat în mod cât mai intim, de fiecare persoană, pentru a promova incluziunea și a asigura împlinirea în viață a fiecărui membru al societății. În numeroase studii de specialitate s-a demonstrat faptul că, fără să ne dăm seama, limba noastră maternă servește ca un purtător de emoții și norme socio-morale care, la rândul lor, ne guvernează judecățile și alegerile.

Dar realitatea pe care o trăim, este că dintre cele aproximativ 7.000 de limbi vorbite la nivel global, nu mai puțin de 40% sunt în pericol să dispară până în 2100. Acesta este motivul pentru care Adunarea Generală a Națiunilor Unite (Rezoluția A/RES/74/135) a proclamat perioada dintre 2022 și 2032 drept Deceniul Internațional al Limbilor Indigene (IDIL 2022-2032), pentru a atrage atenția globală asupra situației critice a multor limbi indigene și pentru a mobiliza părțile interesate și resursele pentru conservarea, revitalizarea și promovarea acestora. Cu toate acestea, se constată că atenția și resursele alocate conservării și promovării limbilor indigene sunt din ce în ce mai limitate.

În același timp, potrivit unei analize realizate de Bridgewater Associates și citate de Reuters, giganții tehnologici americani precum Alphabet, Amazon, Meta și Microsoft vor investi în anul acesta împreună, aproximativ 650 de miliarde de dolari pentru a extinde infrastructura legată de inteligența artificială (IA). Potrivit aceleiași surse, investițiile ar reprezenta o creștere semnificativă față de 410 miliarde de dolari în 2025.

Instrumentele de Inteligență artificială (IA) și-au câștigat deja notorietatea în lingvistică și nu numai, pentru performanțele acestora de a crea răspunsuri coerente, fluente și creative. Sistemele critice din spatele generației actuale de platforme IA integrează modele matematice sofisticate numite modelele mari de limbaj (LLM-uri). Acestea sunt ajustate prin bucle repetitive și conduc la conexiuni semantice între cuvinte și astfel permit completarea unor propoziții pe baza unor inputuri inițiale furnizate de utilizatori.

Procesul de ajustare se desfășoară pe baza unui volum uriaș de date accesate din arhive digitale disponibile. Pe măsură ce instrumentele IA ajung să domine comunicarea globală, apare o mare îngrijorare legată de faptul că limbile materne, care nu sunt digitalizate, arhivate sau promovate adecvat și activ, riscă dispariția.

Scop:

La eveniment vor fi prezentate preocupările din cadrul Institutului de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“, al Academiei Române, legate de dezvoltarea de modele lingvistice bazate pe semantica limbii române dar și realizări similare de la Universitatea Istanbul legate de realizarea unor modele lingvistice bazate pe semantica limbii turce, motivațiile și importanța acestor modele.

Participanții la Conferință vor avea posibilitatea să-l cunoască pe Ismail - primul bot digital de asistență pentru învățarea limbii tătare, să-și exprime părerile și sugestiile legate de temele supuse dezbaterilor.

Program:

15:30 - Înregistrarea participanților

16:00 - Deschiderea lucrărilor

Prof. Dr. Eden Mamut, Universitatea Ovidius din Constanța

Amalia Stănescu, Director Biblioteca Județeană I. N. Roman, Constanța

Refat Çubarov, Președinte, Congresul Mondial al Tătarilor de Pretutindeni

16:20 - Prezentări

Dr. Verginica Mititelu, ICIA, Academia Română

Prof. dr. Kutlu Kağan Sümer, Universitatea Istanbul

Oana State, Saatchi & Saatchi

Aledin Amet, Deputat UDTTMR 2004 - 2012

17:40 - Întrebări, răspunsuri și dezbateri libere

Moderator: Prof. Dr. Eden Mamut, Universitatea Ovidius din Constanța

18:30 - Încheierea lucrărilor